Test: Teoria Generala a Dreptului (TGD)

1. Argumentul a pari se întemeiază pe raționamentul că:

Întrebare cu variante

pentru situații identice să se pronunțe soluții identice (ubi eadem ratio, ibi idem ius)

în cazul noțiunilor contradictorii care se neagă una pe alta, doar una poate fi adevărată, cealaltă este falsă, o a treia posibilitate nu există

cine poate mai mult poate și mai puțin

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

2. Din punct de vedere social, legile sunt:

Întrebare cu variante

fenomene juridice secundare

reguli ale metodei comparative

fenomene juridice primare

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

3. Utilizând metoda gramaticală, interpretul va stabili:

Întrebare cu variante

contextul social-juridic care a stat la baza elaborării și a adoptării legii

scopul legii

sensul cuvintelor, modul de folosire a acestora în text, dacă legiuitorul le folosește în accepțiunea lor comună sau într-o accepțiune specific juridică

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

4. Normele juridice se deosebesc de principiile dreptului prin faptul că:

Întrebare cu variante

normele juridice luminează, îndrumă, călăuzesc legiuitorul în elaborarea dreptului

au valoare explicativă mult mai mică: ele conservă valori, pe când principiile explică rațiunea acestora

reprezintă fundamente ale conviețuirii sociale, din care derivă principiile dreptului

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

5. Sistemul de drept românesc aparține:

Întrebare cu variante

sistemelor juridice de tradiție romanică

sistemului germano-elvețiano-italian

sistemului de drept socialist

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

6. Metoda sistematică privește modalitatea de stabilire a sensului normei juridice prin:

Întrebare cu variante

luarea în considerație a ceea ce se cheamă occasio legis

luarea în considerație a ceea ce se cheamă ratio legis și mens legis

raportarea sa la economia altor acte normative

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

7. Dreptul subiectiv opozabil erga omnes, care trebuie deci respectat de toţi ceilalţi, poartă denumirea de:

Întrebare cu variante

drept absolut

drept relativ

drept natural

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

8. Premisele raportului juridic sunt:

Întrebare cu variante

doar norma juridică și faptele juridice

norma juridică și stările

norma juridică, subiectele de drept și faptele juridice

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

9. Monarhia absolută se caracterizează prin faptul că:

Întrebare cu variante

monarhul (rege, împărat) deține toată puterea publică, cumulând cele trei funcții

parlamentul este acela care alege familia monarhului și care restrânge ori lărgește sfera competențelor

se bazează pe reglementările constituționale, astfel că inclusiv monarhul și instituția monarhiei se află în puterea constituției ale cărei reguli sunt obligatorii

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

10. Norma juridică acționează:

Întrebare cu variante

doar în timp

în timp, în spațiu și asupra persoanelor

în timp și în spațiu, nefiind relevant dacă există persoane

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

11. Elaborarea și emiterea actului de aplicare, ultima fază a procesului de aplicare a dreptului, reprezintă rezultatul unui demers rațional și al unei manifestări de voință a organului de stat, în baza legii și în vederea aplicării la un caz concret.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

12. Funcția normativă a dreptului derivă din rolul superior al dreptului, din faptul că, nefiind un scop în sine, dreptul este destinat să asigure subordonarea acțiunilor individuale față de o conduită-tip.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

13. Voința statală exprimată în norma de drept consacră drepturile și obligațiile participanților la raportul juridic.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

14. Caracteristica normelor prohibitive constă în faptul că apără și influențează relațiile sociale prin metoda impunerii unor abstențiuni de la săvârșirea unor fapte care pun în pericol ordinea de drept.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

15. Actele de aplicare au un caracter subordonat, derivat, sunt elaborate într-un mod diferit de la o ramură la alta și chiar în cadrul aceleiași ramuri, ceea ce face imposibilă adoptarea și codificarea regulilor care privesc tehnica actului de aplicare.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

16. Responsabilitatea, exprimând un act de angajare a individului în procesul integrării sociale, aparține exclusiv domeniului moralei.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

17. Comisiile de disciplină din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii se pot sesiza numai din oficiu.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

18. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii se face atunci când se constată că în practica diverselor instanțe judecătorești un anumit text de lege este interpretat și aplicat în mod diferit.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

19. Excepția de neconstituționalitate a unui text de lege sau ordonanță se ridică doar în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde părțile își apără sau își valorifică un interes legitim.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

20. În concepția lui A.C. Angelescu, în compoziția unui cod intră patru grupe de factori: politici, economici, culturali și juridici.

Adevărat / Fals

Adevărat

Fals

AI-ul poate greși. Verifică întotdeauna informațiile în surse oficiale.

Se analizează...

Adăugat de: admin

Test: Teoria Generala a Dreptului (TGD)

1. Argumentul a pari se întemeiază pe raționamentul că:

2. Din punct de vedere social, legile sunt:

3. Utilizând metoda gramaticală, interpretul va stabili:

4. Normele juridice se deosebesc de principiile dreptului prin faptul că:

5. Sistemul de drept românesc aparține:

6. Metoda sistematică privește modalitatea de stabilire a sensului normei juridice prin:

7. Dreptul subiectiv opozabil erga omnes, care trebuie deci respectat de toţi ceilalţi, poartă denumirea de:

8. Premisele raportului juridic sunt:

9. Monarhia absolută se caracterizează prin faptul că:

10. Norma juridică acționează:

11. Elaborarea și emiterea actului de aplicare, ultima fază a procesului de aplicare a dreptului, reprezintă rezultatul unui demers rațional și al unei manifestări de voință a organului de stat, în baza legii și în vederea aplicării la un caz concret.

12. Funcția normativă a dreptului derivă din rolul superior al dreptului, din faptul că, nefiind un scop în sine, dreptul este destinat să asigure subordonarea acțiunilor individuale față de o conduită-tip.

13. Voința statală exprimată în norma de drept consacră drepturile și obligațiile participanților la raportul juridic.

14. Caracteristica normelor prohibitive constă în faptul că apără și influențează relațiile sociale prin metoda impunerii unor abstențiuni de la săvârșirea unor fapte care pun în pericol ordinea de drept.

15. Actele de aplicare au un caracter subordonat, derivat, sunt elaborate într-un mod diferit de la o ramură la alta și chiar în cadrul aceleiași ramuri, ceea ce face imposibilă adoptarea și codificarea regulilor care privesc tehnica actului de aplicare.

16. Responsabilitatea, exprimând un act de angajare a individului în procesul integrării sociale, aparține exclusiv domeniului moralei.

17. Comisiile de disciplină din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii se pot sesiza numai din oficiu.

18. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii se face atunci când se constată că în practica diverselor instanțe judecătorești un anumit text de lege este interpretat și aplicat în mod diferit.

19. Excepția de neconstituționalitate a unui text de lege sau ordonanță se ridică doar în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde părțile își apără sau își valorifică un interes legitim.

20. În concepția lui A.C. Angelescu, în compoziția unui cod intră patru grupe de factori: politici, economici, culturali și juridici.

Raportează eroare